Astăzi, 23 aprilie 2026, calendarul creștin-ortodox îl prăznuiește pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. În tradiția populară, această zi marchează începutul real al anului pastoral și momentul în care natura este, în sfârșit, „încuiată” de iarnă și „descuiată” de primăvară. Dacă de Sfântul Dumitru (26 octombrie) pământul se închide pentru somnul de iarnă, Sfântul Gheorghe este cel care primește cheile de la divinitate pentru a readuce viața în câmpii și păduri.

Este o zi a luminii, a curajului și a speranței, dar și un moment în care peste un milion de români își serbează ziua onomastică. De la legendele cu balauri și până la ramurile verzi puse la stâlpii porților, Sfântul Gheorghe rămâne una dintre cele mai iubite și respectate sărbători ale poporului nostru.

---

1. Legenda Biruitorului: Sfântul care a învins Răul

Sfântul Gheorghe nu este doar un nume în calendar, ci un simbol al rezistenței creștine. Născut în Capadocia, a devenit un militar de rang înalt în armata împăratului Dioclețian. Însă, imaginea care a rămas întipărită în memoria colectivă este cea a cavalerului care străpunge balaurul cu sulița.

• Simbolismul Balaurului: În iconografie, balaurul reprezintă forțele răului, păgânismul sau ispitele. Victoria Sfântului Gheorghe este victoria spiritului asupra materiei și a credinței asupra fricii.
• Ocrotitorul Armatei: Fiind un militar de carieră care nu și-a abandonat crezul nici sub tortură, el a devenit patronul spiritual al Forțelor Terestre ale Armatei Române.

---

2. Obiceiuri și superstiții: Puterea „Verdelui”

În popor, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Sângiorz. Este ziua în care magia albă se împletește cu rugăciunea pentru a asigura rodul pământului și sănătatea vitelor.

• Ramurile de salcie sau mesteacăn: Există obiceiul străvechi de a pune ramuri verzi la stâlpii porților, la ferestre sau la adăposturile animalelor. Se crede că aceste ramuri au puterea de a proteja gospodăria de spiritele rele (strigoi) care ar putea „fura mana” laptelui sau a grânelor.
• Urzicatul: O tradiție amuzantă (mai puțin pentru cei vizați) este urzicatul. Tinerii se ating cu urzici pe mâini și picioare pentru a fi ageri, sănătoși și pentru a nu avea dureri de spate la munca câmpului pe parcursul întregii veri.
• Rostogolitul prin iarbă: În dimineața acestei zile, se spune că este bine să te tăvălești prin roua ierbii înainte de răsăritul soarelui. Roua de Sfântul Gheorghe are proprietăți vindecătoare și te ferește de boli de piele.

---

3. Onomastica: O zi de sărbătoare în fiecare familie

Numele Gheorghe și derivatele sale sunt printre cele mai răspândite în România. Astăzi este ziua în care telefoanele sună neîncetat și mesele se umplu de oaspeți.

• Cui spunem „La mulți ani!”: Gheorghe, George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gigi, Gigel, Geo sau Gică.
• Semnificația numelui: Provine din limba greacă (Georgios) și înseamnă, literal, „lucrător al pământului” sau „agricultor”. Este un nume care impune respect și care sugerează o legătură strânsă cu rădăcinile și munca cinstită.

Dacă ai un „Gică” sau o „Geta” în familie, astăzi este momentul să le transmiți un gând bun. Este o zi a veseliei, în care onomastica devine un motiv de comuniune după perioadele de post și introspecție.

---

4. Semne din natură: Ce spun bătrânii despre vreme?

Sfântul Gheorghe este și un mare meteorolog popular. Se crede că fenomenele din această zi ne arată cum va fi restul anului.

• Dacă plouă: Se spune că va fi un an mănos, cu mult grâu și fân din belșug. „Ploaia de Sfântul Gheorghe e aur curat pentru plugari”.
• Dacă e soare: Înseamnă că vom avea o vară caldă, dar secetoasă, deci trebuie să fim economi cu resursele.
• Cântecul cucului: Dacă se aude cucul cântând prima dată în această zi, este semn de noroc, dar dacă îl auzi din spate, se zice că e semn de cumpănă.

---

Concluzie: Să păstrăm Lumina și Curajul

Sfântul Gheorghe 2026 ne găsește într-o lume care are nevoie, mai mult ca oricând, de curajul și demnitatea acestui mare martir. Indiferent dacă respecți toate superstițiile cu ramuri verzi și urzici sau dacă pur și simplu te bucuri de o masă în familie, esența sărbătorii rămâne aceeași: victoria vieții și a luminii.

La mulți ani tuturor celor care poartă acest nume sfânt! Să fiți biruitori în fața propriilor „balauri” și să aveți o primăvară rodnică în suflete!

---

Note de sărbătoare (Purul adevăr de Sângiorz):

• Nu se doarme în ziua de Sfântul Gheorghe; se spune că cine doarme azi va fi somnoros și leneș tot anul.
• Este ziua în care ciobanii își aleg „stăpânii” și se fac înțelegerile pentru pășunat; e timpul când oile pleacă la munte.
• Gunoiul din casă nu se aruncă astăzi la poartă, ci se pune la rădăcina pomilor fructiferi pentru a-i face roditori.
• Fetele care vor să se mărite își pun în drumul flăcăilor ramuri de mesteacăn pentru a fi remarcate.
• Vitele se bat cu ramuri de salcie sfințită pentru a fi păzite de „fapt” (vrăji).
• În această zi se seamănă busuiocul, considerat a fi cel mai norocos moment pentru această plantă sacră.
• Dacă ești un „George” modern, nu uita că numele tău înseamnă „om al pământului”, așa că măcar azi reconectează-te cu natura.
• Se spune că în această noapte se deschid comorile pământului și ard „focurile vii” pe locurile unde sunt îngropați bani.
• Nu te certa cu nimeni astăzi; Sfântul Gheorghe iubește pacea și dreptatea.
• Bucură-te de verdele crud de afară; este cea mai frumoasă haină a acestei sărbători.