Duminică fierbinte pe scena politică de la București, unde calculele guvernamentale s-au prăbușit spectaculos în doar câteva ore. Deși luni, 15 iunie, premierul desemnat Eugen Tomac trebuia să își prezinte oficial în Parlament programul de guvernare bazat pe 21 de capitole și stabilitate fiscală, acesta s-a recunoscut învins de lipsa unei majorități și și-a depus mandatul la Palatul Cotroceni.

Reacția președintelui Nicușor Dan a fost instantanee și a luat prin surprindere întreaga țară: l-a numit imediat ca nou premier desemnat pe liberalul Adrian Veștea. Mutarea a declanșat un scandal uriaș în PNL, unde Ilie Bolojan a acuzat un „act ostil și o încercare de rupere a partidului”, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot și trădare”. Dincolo de haosul politic, marea întrebare care se pune pe buzele tuturor este una de natură legală: a încălcat șeful statului Constituția numindu-l pe Veștea direct, fără o nouă rundă de consultări cu partidele?

Doi foști judecători ai Curții Constituționale (CCR) au opinii complet diferite pe acest subiect.

Cele două tabere juridice: Ce spun foștii judecători CCR

Articolul 103 din Constituția României prevede clar că Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultării partidelor parlamentare. Pentru că Nicușor Dan l-a scos din joben pe Adrian Veștea duminică dimineață, fără să mai cheme liderii politici la Cotroceni, constituționaliștii s-au împărțit în două tabere:

Varianta Augustin Zegrean: „Nu s-a consultat destul? Numai dacă suntem cârcotași!”

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, consideră că procedura utilizată de Nicușor Dan este perfect valabilă și că președintele nu a comis nicio ilegalitate.

• Zegrean argumentează că partidele politice și-au exprimat deja punctele de vedere și opțiunile în cadrul rundelor lungi de consultări din luna mai, care au urmat după demiterea Guvernului Bolojan.
• În opinia sa, președintele cunoștea deja configurația și dorințele partidelor, așa că o nouă chemare la discuții ar fi fost doar o pierdere de timp.
• Mai mult, Zegrean subliniază că deși unii politicieni (precum Ludovic Orban) vorbesc deja despre suspendarea președintelui, o astfel de acțiune nu are nicio șansă de succes la CCR.

Varianta Tudorel Toader: „Fiecare desemnare cere un nou ciclu de consultări”

La polul opus, fostul judecător CCR Tudorel Toader susține că textul legii fundamentale a fost forțat.

• Conform interpretării sale, mecanismul constituțional este unul ciclic și extrem de riguros.
• O rundă de consultări se soldează cu o singură nominalizare (în acest caz, cea a lui Eugen Tomac).
• În momentul în care acea nominalizare pică — fie prin respingere în Parlament, fie prin depunerea mandatului, așa cum a făcut Tomac duminică dimineață — prima etapă s-a consumat complet.
• Pentru a numi un alt premier (pe Adrian Veștea), președintele era obligat, conform regulilor, să reia procedura de la zero și să convoace din nou partidele la Palatul Cotroceni.

Ce s-a ales de Guvernul Tomac și ce urmează cu Adrian Veștea?

Retragerea lui Eugen Tomac vine la mai puțin de 24 de ore după ce acesta promitea public un program de guvernare axat pe reforma administrativ-teritorială și pe promisiunea fermă că nu vor crește taxele și impozitele. Văzând însă că USR și alte forțe politice îi refuză voturile, iar PNL se distanțează, Tomac a preferat să facă un pas în spate alături de președinte, lăsând locul unei „soluții politice”.

Adrian Veștea, fost ministru al Dezvoltării și președinte de Consiliu Județean, a declarat la rândul său că își asumă această responsabilitate uriașă în plină criză politică, mizând pe experiența sa „de la firul ierbii”. Totuși, faptul că desemnarea lui a fost făcută pe la spatele conducerii PNL (Ilie Bolojan aflând din presă) anunță zile de foc în Parlament.

Concluzie: Urmează decizia CCR?

Chiar dacă părerile foștilor judecători sunt împărțite, decizia finală privind constituționalitatea mutării lui Nicușor Dan va aparține, cel mai probabil, actualilor judecători ai Curții, dacă partidele parlamentare vor decide să atace decretul de numire prin invocarea unui conflict juridic de natură constituțională. Până atunci, programul de guvernare al lui Tomac rămâne o simplă schiță de sertar, iar România intră într-o nouă săptămână de incertitudine majoră, condusă de un premier desemnat care are de dus un război nu doar cu opoziția, ci și cu propriul partid.

Note de final (Din culisele Palatului Cotroceni):

• Programul: Cele 21 de capitole gândite de Tomac pentru redresarea financiară au devenit inutile înainte de a fi depuse la birourile celor două Camere.
• PNL: Tensiunile interne din partid au atins cote alarmante; decizia lui Veștea de a accepta nominalizarea fără acordul lui Bolojan riscă să fractureze definitiv taberele liberale.
• Birocrația: Dacă CCR va fi sesizată, calendarul pentru învestirea noului Guvern va fi înghețat, prelungind interimatul politic în plină vară.
• Nicușor Dan: Strategia sa de a numi un lider din teritoriu cu profil administrativ arată că președintele încearcă să forțeze o majoritate bazată pe primari și lideri locali, trecând peste capul șefilor de la partid.
• Opoziția: PSD și restul formațiunilor asistă cu zâmbetul pe buze la războiul total declanșat în interiorul fostei coaliții de dreapta.
• Urmările: O eventuală blocare a decretului la Curtea Constituțională ar retrimite România la punctul zero al consultărilor, generând un blocaj instituțional complet.